Memoriu privind activitatea de Cercetare a zonelor polare în România și continuarea acesteia*

1. Introducere

Tradiția cercetărilor polare românești urcă până în secolul al XIX lea când Emil Racoviță a participat la expediția belgiană (1897-1899) la bordul navei Belgica de unde s-a întors cu un valoros material științific și observații. Alți călători și aventurieri de origine română au atins aceste zone.
Teodor Gheorghe Negoiță este practic cercetătorul care a înființat prima stație Antarctică românească, reprezentând cu cinste țara la Tratatul Antarctic și la diferite întruniri internaționale și expeditii în ambele zone polare.
Din păcate, datorită decesului subit al acestui mare explorator și om de știință român, această activitate mai continuă doar prin Fundația Antarctică, fundație privată.

Una dintre marele riscuri ale acestor inițiative private chiar remarcabile, este lipsa lor de sustenabilitate și continuitate. Cercetările polare românești trebuie să continue și România trebuie să își păstreze locul ei în aceste cercetări precum și în înțelegerile internaționale la care este parte și această activitate nu mai trebuie lăsată pe seama unor întreprinderi private, cel mult trebuiesc întreprinse parteneriate public private în acest sens.
Ca fost colaborator apropiat al dlui Negoita ca unul care a participat la ultimul proiect de cercetare al institutului, îmi ingădui să  recomand următoarele:

înființarea unei secții de cercetări polare în cadrul unui institut existent al Academiei Române.

sau o soluție foarte bună ar fi și înființarea unei retele de cercetare cu membrii în toate institutele cu profil adecvat din România care să participe ca un fel de consortium la acest program de cercetări polare.

In acest fel:

• cercetarea românească polară va avea continuitate
• se va putea colabora cu Fundația Antarctică în bune condițiuni
• statul roman va avea control asupra acestor cercetări și asupra rezultatelor acestora dintre care multe au importanță economică
• reprezentarea României la tratatul Antarctic si la celelalte convenții internaționale privind Zonele Polare, trebuie să fie în atribuțiiile statului nu a unor organizații private și va trebui desemnat un diplomat din Ministerul de Externe pentru acest lucru.

Domeniile de cercetare sunt foarte vaste de la studii de geologie și glaciologie, ,meteorologie, la studii de microbiologie și astrobiologie.     `          

De aceea, rugăm pe toți cei interesați să contacteze acest mic grup format din câțiva oameni de știință români din diferite instituții de cercetare și universități pentru a forma un grup de sprijin și lobby și bineînțeles pentru a participa efectiv la  această valoroasă inițiativă.

*acest text este parte a unui memoriu depus anul trecut la ANCS și la UEFISCSU de dr. Sergiu Fendrihan